Terenuri de practica in organizatii

O tema foarte prezenta in proiectele mele de coaching din ultima perioada este leagta de diferenta dintre “cultura practicii” si “cultura performantei”. Muzicienii, actorii, sportivii valorizeaza cultura practicii insa marea majoritate a organizatiilor valorizeaza cultura performantei. Acestea sunt doua culturi puternic corelate cu invatarea in organizatii si echipe.

Cultura performantei vizeaza perfectiunea: performezi (actioneazi) din prima, perfect. Performanta este privita ca un eveniment individual, solo – un om atinge un rezultat exceptional, cei care participa sunt de obicei martori la acea performanta.

Cultura practicii este deschisa, participativa, incluziva – oamenii care traiesc in cultura practicii ating performanta, intr-un proces continuu de invatare. Invarea este obiectivul principal iar performanta este o consecinta a acestei culturi.

Muzicienii, actorii, sportivii traiesc in aceasta mentalitate a practicii continue: in sport, muzica, pe scena te antrenezi cel putin 80% din timp pentru a performa pe teren sau pe scena, 20% sau chiar mai putin din timp.

Imagineaza-ti o echipa de fotbal care se asteapta sa aiba performanta inalta, durabila, in conditiile in care jucatorii ei participa doar la meciuri. Ce fel de rezultate vor obtine? Imagineaza-ti o trupa de teatru care pune in scena o piesa fara sa repete in avans si care isi doreste o stagiune cu casa plina la fiecare specatcol. Cum credeti ca se vor descurca? Sau o orchestra care se prezenta la concerte fara a repeta in avans? Cum credeti ca ar canta impreuna? Cu toate acestea, in mediul organizational, exact asta se asteapta de la echipe si de la angajati: sa reuseasca intr-un mediu din ce in ce mai complex si mai dinamic, fara repetie.

Fara practica nu exista invatare. Avem nevoie de sali de repetitie si terenuri de practica si in mediul organizational.

Terenurile de antrenament din mediul organizational sunt zilele sau orele in care o echipa sau un grup de angajati exerseaza comportamentele care le asigura reusita in mediul lor de actiune sau simuleaza procesul de lucru pe care il vor face impreuna. Am introdus terenuri de practica in organizatii diverse, pe comportamente simple, legate de practica abilitatilor de coaching, de exemplu, pentru toti managerii din organizatia respectiva sau terenuri de practica si simulare a proceselor relevante pentru companie: procesul de vanzare, procesul decisional, procesul de bugetare sau procese de creatie.

Ideea terenurilor de practica vine de la un lucru simplu: este foarte greu sa inveti ceva nou fara oportunitatea de a pune in practica.

In mediul organizational actual, atunci cand vorbim despre invatare, prima imagine care ne vine in minte este cea a unei sali de curs si un trainer. De preferinta unul bun, care a fost in business. Insa sala de curs aduce cu sine foarte mult din spiritul scolastic, sala de curs nu evoca foarte mult din spiritul invatarii – ma refer aici la invatarea care ne schimba, ne aduce comportamente noi, nu doar acumularea de informatie. Sala de curs aduce multa pasivitate in procesul de invatare, focusul este pe a asculta si a gandi, nu pe a face. Pentru multi dintre noi, imaginea salii de curs, aduce cu sine si bagajul emotional trait in scoala, constient sau inconstient, unde de cele mai multe ori eram valorizati si notati cu note bune, doar daca aveam raspunsurile pe care profesorul dorea sa le auda sa le creadea posibile, daca evitam greselile intr-un fel sau altul sau daca stateam cuminti, in banca noastra in timpul orelor.

Invatarea reala, cea care ne transforma, este definita prin incercarea de idei noi, prin experimentarea de comportamente noi, inedite, greseli cat mai multe, in scopul perfectionarii. Terenurile de antrenament, salile de repetitii, ofera acest tip de mediu: oameni care experimenteaza in mod activ ceea ce vor sa invete. Fac greseli, se opresc, refleteaza, incearca din nou intr-un mod nou, vorbesc despre ce merge si ce nu merge, isi dezvolta treptat o capacitate sporita de a performa, de a dezvolta maiestria personala.

Crearea de terenuri de practica si stabilirea unei ritmicitati de practica este o strategie de succes in invatarea organizationala si in schimbarea durabila.

https://www.youtube.com/watch?v=JevThnO92_c

Leave a Reply

Your email address will not be published.