Proiectarea unei echipe autonome

Multe dintre proiectele de coaching in care sunt prezenta in ultimii ani au ca obiectiv antrenarea echipelor pentru a se autoconduce, intr-un mod performant, pentru a fi autonome. Echipele autonome sunt acele echipe care au libertatea de a-si seta obiectivele pe care le au de atins dar si obiectivele de invatare, practicile si modurile de lucru impreuna, recrutarea noilor membri, integrarea si invatarea acestora, setarea ritmului de lucru, supervizarea activitatii proprii, negociaerea sarcinilor asumate pentru a servi obiectivelor agreate, indiferent daca un lider formal este prezent sau nu. In mediul de business actual, complex, dinamic, global, echipele autonome reprezenta o aspiratie, un obiectiv sau un vis pentru multi conducatori dar si specialisti: de la echipele de conducere care modeleaza autonomia si esponsabilitatea in intreaga organizatie, la echipele de vanzari, achizitii, cercetare si dezvoltare, proiect…, autonomia creeaza cadrul pentru dezvoltare, motivare si munca cu sens. Membrii echipei muncesc independent pentru atingerea obiectivelor asumate dar si interdependent, unii cu altii, si cu contextul organizational in care se afla – isi autoregleaza sarcinile si comportamentele pentru a atinge rezultatele agreate.

Am invatat lectii valoroase despre autonomie antrenand in directia aceasta, insa cea mai importanta lectie, pentru mine, a fost legata de faptul ca o echipa autonoma este, in primul rand, o echipa care invata continuu.

Cand ne indreptam atentia catre o echipa, fie atunci cand intram intr-o echipa noua sau reflectam in legatura cu echipa in care deja suntem, primele ganduri sunt legate de munca care trebuie facuta acolo: Ce este de facut? Ce obiective avem de atins? Pentru cine? Cine conduce acolo? Al doilea gand este despre succes si performanta: Cum este evaluate munca mea aici? Ce trebuie sa fac pentru a fi bun aici? Cat trebuie sa muncesc pentru a reusi aici?

Este firesc ca sa ne adresam aceste intrebari legate de munca si performanta, insa ele reprezinta parghii cu impact mic in dezvoltarea unei echipe care invata – cel putin in cazul in care tu (cel care citesti acum) ai rolul de manager. Cel mai mare “efect de parghie” il poti obtine prin proiectarea (designul) unei echipe ca mediu de invatare.

O provocare pe care o vad pentru cei care conduc echipe si aspira catre autonomie este ca sa proiecteze in mod deliberat un mediu, un cadru in care echipa invata cum sa fie autonoma si sa atinga rezultatele dorite cu adevarat. Si in loc sa inceapa cu aspectele conventionale ale proiectarii – obiectivele si rezultatele urmarite, structurarea timpului de lucru, procesele si regulile care ghideaza – sa inceapa cu chestionarea asumtiilor, modelelor mentale, a imaginilor, intelegerilor, pe care le au despre autonomie si invatare – cu scopul constientizarii surselor gandirii noastre. Ideea acestei constientizari este legata de faptul ca fiintele umane traiesc din interpretari. Comportamentele si atitudinile noastre sunt marcate de modelele noastre mentale: imaginile, asumtiile si povestile pe care le avem in minte despre noi insine, despre alti oameni, despre organizatii, despre fiecare aspect al lumii. Modele mentale sunt de obicei tacite, pastrate la nivel subconstient si raman adesea netestate si nechestionate. Ele sunt frecvent invizibile pentru noi, pana cand incepem sa le cautam. Diferentele dintre modelele mentale ne explica de ce 2 oameni pot sa observe aceleasi eveniment si sa-l descrie in moduri diferite.

–      Care este o conversatie prin care, impreuna, in echipa, puteti scoate la suprafata asumtiile si atitudinle tacite? Cum arata o conversatie intre voi prin care sa puteti explora si vorbi despre diferentele si intelegerile voastre despre munca in echipa, pe un ton cat mai putin defensiv?

Modelele mentale neexaminate limiteaza abilitatea oamenilor de a se schimba.

Exista in organizatii un “model/practica” care spune ca “oamenii nu ar trebui sa puna intrebari decat daca au deja un raspuns de oferit”. Crearea unui mediu de invatare presupune combatarea acestei practici. Oamenii pun intrebari pentru ca sa invete mai multe despre cele mai adanc ascunse atitudini si credinte ale lor si ale celorlalti. Este nevoie de reflectie si conversatie pentru a invata sa faci bine acest lucru in echipa.

Cateva intrebari care faciliteaza conversatia, pentru tine ca manager, dar si pentru co-echiperii tai,  pentru a crea un mediu care eficientizeaza prezenta voastra, relatiile si procesul de invatare al tuturor  te pot ajuta sa pui bazele unei echipe care invata cum sa se autoconduca performant.

–      Cum arata echipa autonoma pentru noi?

Imaginati-va ca sunteti parte a unei echipe care se autoconduce si invata cum sa creeze rezultatele dorite.

–      Ce fac co-echipierii intr-o zi obisnuita?

–      Ce structuri, practici sau comportamente (din partea voastra sau din partea organizatiei) va ajuta sa aveti succes si sa progresati?

–      Cum sunt organizate procesele de munca? Cine le organizeaza? Cine ia deciziile cu privire la obiectivele de business si cele de invatare? Ce fel de decizii se iau de obicei?

–      Cum arata spatiul in care activati? Ce tipuri de resurse si echipamente sunt prezente acolo? Cum interactioneaza co-echipierii in in acest spatiu (se sprijina reciproc in rezolvarea problemelor si in munca de grup? Cum se ajuta reciproc in atingerea rezultatelor?)

–      Cum interactioneaza cu tine ca manager?

Extinde si consolideaza definitia impreuna cu alti actori relevanti, care au o contributie in ciclul/lantul/tribul/aria de business din care faceti parte (interfete, stakeholders).

–      Ce fel de beneficii vor rezulta?

–      Cu ce ne-ar ajuta pe noi?

–      Cu ce m-ar ajuta pe mine personal?

–      Ce ar fi diferit fata de modul actual de operare in echipa?

Impreuna cu echipa, pe baza deliberarilor facute pana acum, alegeti 4-5 caracteristici relevante pentru voi, pentru implementare.

–      Cum ajungem acolo?

In calitate de co-proiectanti ai echipei, ce ar trebui sa faceti pentru a operationaliza fiecare componenta viziunii voastre? Ce aveti de invatat impreuna? Ce politici ar fi util sa implementati?

–      Ce va impiedica? Ce fel de bariere si obstacole ar putea sta in calea implementarii?

–      Cum veti sti cand progresati?

–      Care este un prim proiect pe care puteti experimenta autonomia?

Desi pare un concept nou, importat din SUA, promovat foarte mult de industria software, echipele care se autoconduc in mod performant exista in mediul organizational de peste 50 de ani. Sunt exemple multe in aceasta directie dar si oameni deschisi sa puna in practica autonomia, in mediul de business si nu numai.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.