Cultura aprecierii în organizații este unul dintre cei mai puternici factori care influențează motivația, retenția și performanța angajaților. În practică, mulți lideri observă ce nu funcționează, dar mai puțin ceea ce merită apreciat – iar acest dezechilibru afectează direct implicarea oamenilor.
Am învățat despre mine că mă pricep foarte bine să văd fisurile, să observ imediat ce nu funcționează, ce nu merge bine, ce nu este eficient și consider aceasta o competență utilă în leadership și coaching. Însă nu este și suficientă pentru a fi un adevărat partener în performanță sustenabilă.
În ultimii ani m-am antrenat conștient să dezvolt „mușchiul aprecierii”: să văd și ce merge bine, și ce funcționează, să văd și partea frumoasă, pozitivă a fiecărui om, a fiecărei situații. Am progresat în direcția acestui obiectiv și în fiecare zi observ că mai am de dezvoltat și de consolidat această practică, mai ales în situațiile grele, cu miză mare.
Aprecierea începe sau ar trebui să înceapă de acasă și poate fi util să fie prezentă în tot ceea ce facem. Cred că avem nevoie să dezvoltăm cultura aprecierii atât în familie, în școală, pe stradă, dar și în mediul organizațional actual.
Cum influențează aprecierea performanța echipei
O echipă în care oamenii se simt apreciați funcționează diferit: există mai multă inițiativă, responsabilitate și colaborare. Aprecierea nu este un „bonus emoțional”, ci un instrument real de leadership.
Poate ați simțit sau ați observat cum o persoană care se simte apreciată va face mai mult decât se așteaptă de la ea, va fi acolo pentru voi și veți simți încrederea unui partener.
Capabilitatea de a fi apreciativ ca lider și ca om, apreciativ în relație cu oamenii, cu situația și trăirea din acea situație este fundamentală pentru a crea un cadru sigur, de încredere și parteneriat, atât individual cât și colectiv.
Sunt mai multe studii care arată că oamenii se simt neapreciați la locul de muncă, iar acest aspect este unul dintre motivele care favorizează lipsa de angajament și motivație față de echipă, proiect și organizație.
Menționez aici și aici doar câteva dintre acestea. Unul dintre studiile făcute în SUA arată că 53% dintre angajați se simt neapreciați și 83% dintre manageri recunosc că aprecierea este un factor cheie în satisfacția muncii.
De ce este importantă cultura aprecierii în organizații
Lipsa aprecierii este una dintre principalele cauze ale demotivării și plecării angajaților. Cultura aprecierii în organizații creează încredere, crește implicarea și susține performanța pe termen lung.
Ca oameni, avem nevoie să ne simțim văzuți, auziți și apreciați pentru ceea ce suntem și ceea ce facem. Din rolul de coach cunosc mulți lideri care știu acest lucru, însă nu se întâmplă nimic concret în acest sens.
Încep eu. Lansez aici o invitație la explorare și reflecție personală: te invit să explorezi câteva modalități de apreciere și să reflectezi care este limbajul tău principal de apreciere.
Cum construiești o cultură a aprecierii ca lider
Cultura aprecierii în organizații nu apare spontan, ci este construită conștient de lideri, prin comportamente repetate și consistente.
Limbajele aprecierii
În 2012, Dr. Gary Chapman și Dr. Paul White au introdus conceptul celor 5 modalități diferite în care oamenii se simt apreciați la locul de muncă, numit
Limbajul Aprecierii,
extensie a cărții Cele 5 limbaje ale iubirii.
Suntem cu toții diferiți. Din fericire.
- Ca lider, care este limbajul tău preferat de apreciere?
1. Cuvintele de încurajare
O persoană care valorizează cuvintele de încurajare are nevoie să audă aprecierea muncii sale. Impactul crește atunci când feedback-ul este specific și autentic.
2. Primirea de daruri
Pentru unii oameni, aprecierea se exprimă prin gesturi concrete: o cafea, un mic cadou, un buchet de flori sau un simbol al recunoștinței.
3. Servicii
Aprecierea poate însemna a face ceva concret pentru celălalt: sprijin într-o sarcină, preluarea unei responsabilități sau facilitarea unui moment de pauză.
4. Timp acordat
Pentru unii oameni, aprecierea înseamnă timp de calitate: întâlniri 1 la 1, ascultare activă, coaching, mentoring sau o masă luată împreună.
5. Gesturi fizice
În mediul organizațional, pot fi gesturi simple și sănătoase: o strângere de mână sinceră, un gest de celebrare sau recunoaștere autentică.
În contextul actual, marcat de schimbări rapide și presiune constantă asupra echipelor, cultura aprecierii devine un diferențiator strategic. Liderii care creează un mediu în care oamenii se simt văzuți și valorizați reușesc să construiască echipe mai reziliente, mai implicate și mai orientate spre rezultate.
Fiecare dintre aceste limbaje poate fi aprofundat și combinat. Ca lider, poate fi util să creezi contexte care includ mai multe forme de apreciere.
- Ca lider, care este bias-ul tău?
Modul preferat de a primi apreciere este adesea și modul în care o oferim, iar acest lucru poate genera neînțelegeri și frustrare.
Reiau invitația la reflecție personală:
- Ia o pauză și observă cum primesc colegii aprecierea ta.
- Care este modul preferat al colegilor de a primi apreciere?
- Exprimă aprecierea într-un mod care creează bucurie și conexiune.
Cultura aprecierii – un avantaj competitiv real
Cultura aprecierii în organizații nu este doar o practică „soft”, ci un avantaj competitiv real. Într-un mediu în care performanța depinde tot mai mult de oameni, capacitatea liderilor de a recunoaște, susține și dezvolta potențialul echipei face diferența între rezultate medii și performanță sustenabilă.
Ca persoană care are ca limbaj principal cuvintele de încurajare, mi-ar face plăcere să știu perspectiva ta despre relația ta cu aprecierea.
Îmi poți scrie direct aici sau poți comenta articolul.



